Discipline

REZISTENȚA MATERIALELOR

În scopul realizării unor construcții tehnice sigure în funcționare și ieftine, Rezistența materialelor este știința care, considerând corpurile ca fiind deformabile sub acțiunea forțelor exterioare, stabilește formule de calcul pentru studiul rezistenței, rigidității și stabilității acestora.

De asemenea, în cadrul acestei discipline se studiază comportarea materialelor expuse unor sarcini și se dau indicații asupra modului de alegere a materialului pentru realizarea unui anumit reper, ținând seama de sarcinile ce-i sunt aplicate și de condițiile de lucru ale acestuia.

Pentru suportul de curs, click AICI, iar pentru suportul de seminar, click AICI

PROIECTARE ASISTATĂ DE CALCULATOR

Prin proiectarea asistată de calculator sau CAD (engleză: Computer-aided Design) se înțeleg acele unelte, aplicații, programe de calculator care pot asista inginerii, arhitecții, geodeziștii în activitatea lor de proiectare. Inițial aceste aplicații au fost create ca instrument de desenare prin intermediul calculatorului, instrument dorit să înlocuiască planșeta de desenare, iar mai târziu, toată activitate de proiectare. De unde inițial ele permiteau numai desenare bidimensională (2D), la momentul actual se poate crea virtualizarea unui obiect real cum ar fi de ex. un arbore motor, precum și vizualizarea spațială (3D) a unei asamblări pe un monitor de calculator.

În cadrul acestei discipline se pune accentul pe utilizarea platformei SOLIDWORKS®, nu doar pentru că de peste 25 de ani a fost standardul industrial de încredere în proiectare și inginerie, dar mai ales pentru că soluțiile intuitive de proiectare 3D și dezvoltare a produselor de la SOLIDWORKS® vă ajută să conceptualizați, să creați, să validați, să comunicați, să gestionați și să transformați ideile dvs. inovatoare în design-uri excelente de produse. 

Variante alternative pentru SOLIDWORKS® sunt aplicațiile gratuite FreeCAD, OnShape sau LibreCAD, precum și alte variante comerciale, cu sau fără licențe gratuite pentru studenți, ca: AutoCAD, Fusion 360, SolidEDGE, Siemens NX, Catia etc.

De asemenea, o variantă de lucru o reprezintă și aplicația online MySolidWorks care vă permite CAD/CAE/CAM pentru aproape orice. Vă faceți un cont de utilizator și asta-i tot, începeți să lucrați.

Pentru suportul de curs, click AICI, iar pentru suportul de laborator, click AICI (YouTube)

Un rezumat al cursului realizat în anul univ. 2021-2022, puteți găsi AICI

FABRICAȚIA ASISTATĂ DE CALCULATOR

Această disciplină, cunoscută și sub numele de prelucrarea asistată de calculator sau CAM (engleză: Computer-Aided Manufacturing) presupune utilizarea unei platforme software pentru controlul mașinilor-unelte și a celor conexe în fabricarea pieselor de prelucrat. Aceasta nu este singura definiție pentru CAM, dar este cea mai comună; CAM se poate referi și la utilizarea unui computer pentru a ajuta la toate operațiunile de fabricație ale unei fabrici, inclusiv la planificare, gestionare, transport și depozitare.

Scopul său principal este de a crea un proces de producție mai rapid, componente și scule cu dimensiuni și consistență materială mai precise, care, în unele cazuri, utilizează doar cantitatea necesară de materie primă (reducând astfel risipa), reducând în același timp consumul de energie. CAM este un proces ulterior proiectării asistate de computer (CAD) și de cele mai multe ori ulterior ingineriei asistate de computer (CAE), deoarece modelul generat în CAD și verificat în CAE poate fi introdus în software-ul CAM, care apoi controlează mașina-unealtă. CAM este utilizat în multe instrituții de învățământ superior și nu numai alături de CAD pentru a crea diferite tipuri de repere.

În cadrul acestei discipline, platformele software utilizate pentru realizarea demersului nostru educațional sunt SOLIDWORKS CAM® și Ultimaker Cura®.

Pentru suportul de curs, click AICI, iar pentru suportul de seminar, click AICI (YouTube)

BAZELE CREAȚIEI TEHNICE

Creativitatea şi inovarea includ toate măsurile ştiinţifice, tehnice, organizatorice, comerciale şi financiare necesare pentru a asigura succesul realizării, dezvoltării şi comercializării materialelor şi produselor noi sau îmbunătăţite, a procedeelor noi sau perfecţionate, sau pentru introducerea şi aplicarea unui nou serviciu social.

Scorul anual al Inovării Europene (EIS) oferă o evaluare comparativă a performanței cercetării și inovării în țările UE, în alte țări europene și în vecinătatea regională. Permite factorilor de decizie să evalueze atuurile și slăbiciunile sistemelor naționale de cercetare și inovare, să urmărească progresul și să identifice domeniile prioritare pentru a spori performanța inovării.

Topul, intitulat Indexul inovaţional, este inclus în documentul Scorul anual al Inovării Europene, ediţia 2020, document ce evaluează şi compară performanţele statelor membre UE pe baza a 26 de indicatori. România ocupă ultimul loc în Europa, după Bulgaria, depăşind media europeană doar la doi dintre indicatori şi anume la schimbările ce nu ţin de înalta tehnologie şi la comercializarea de produse nou apărute. Aproape de media europeană ne situăm la categoria educaţia tinerilor. Principalele puncte slabe sunt capitalul de risc şi exportul de înaltă tehnologie și resursă umană. România stă foarte slab şi la numărul de patente de invenţie, sub unu la un milion de locuitori.

Conform sursei citate, 83% din firmele româneşti nu sunt inovative şi doar 3% din companiile autohtone sunt deschise permanent la inovaţie. Motivul pentru care un procent atât de mare din firme nu sunt inovative ţine de faptul că acestea produc bunuri sau servicii ce au fost concepute în alte ţări.

Soluţii posibile privind dezvoltarea creativităţii româneşti:

Infrastructura românească de inovare şi transfer tehnologic trebuie să parcurgă rapid o reconstrucţie instituţională. Obiectivele cheie ale acestui proces trebuie să fie următoarele:

  • - parteneriate între mediul de afaceri şi organizaţii de cercetare şi stimularea activităţilor în parcurile tehnologice;
  • - stimularea cercetării şi dezvoltării din partea companiilor, susţinerea cererii acestora pentru cercetare şi dezvoltare, mai ales high - tech;
  • - creşterea numărului de companii exportatoare inovatoare;
  • - stimularea cercetării şi dezvoltării în centrele regionale de inovare şi tehnologie existente deja şi sprijinirea deschiderii unor noi centre.

Pentru suportul de curs, click AICI, iar pentru suportul de seminar, click AICI